duminică, 13 decembrie 2009

Ramas bun, frate blogger!



Se intreba stimata Mana, onorabila imparateasa a domeniilor Ciutacu, de ce atatia bloggeri isi parasesc corabiile, lasandu-le sa se scufunde si fugind care incotro... Nu pot vorbi in numele lor, dar poate, macar intr-un mic procent, impart cu mine senzatia de sufocare. Am spus-o, in alte cuvinte, mai demult, dar vreau sa revin...

Acum 12 ani, cand descoperisem internetul prin I-cafe`-uri sau pe la cate vreun privilegiat cu dial-up, locul asta mi se parea urias! Erau atat de multe locuri de explorat, atat de multe de aflat - exact ca atunci cand am reusit sa ma conectez prima data la World of Warcraft. Totul era fascinant si fiecare persoana care se ascundea in spatele unei porecle ciudate parea interesanta. Puteam vorbi cu oameni din intreaga lume si fiecare dadea senzatia ca stie o multime de secrete, in timp ce era dornic sa le afle pe ale mele. "Romania? How exotic!" mi s-a spus odata, si cat de amuzant a putut sa fie! Nu, internetul era ceea ce eu vedeam a fi infinit si exotic. Eram convins ca daca voi reusi vreodata sa beneficiez de serviciul asta miraculos, nu ma voi plictisi nicicand. Si cat de mult m-am inselat...

O zi fara evenimente in viata mea se desfasoara in modul urmator: deschis laptopul, ma conectez la RDS, deschis Mozilla si incep sa trec in revista, intr-o rutina perfecta, aceleasi pagini personale si forumuri. Incep cu Gmail, fiindca acolo primesc notificari despre orice comentariu apare pe blog, pe Facebook sau orice notificari legate de zecile de conturi al caror posesor sunt. Urmeaza blogul, vad vizualizarile, comentariile din Shoutbox... Verific inca 3 adrese de e-mail, un forum, apoi ma intorc pe blog si iau link-urile din blogroll la rand... Lunea si miercurea mai trec peste niste pagini cu benzi desenate care-si fac update de 2-3 ori pe saptamana, asta fiind singura iesire din protocol. Despre Filelist si Torrentz, nu mai vorbesc - am o programare robotica sa scot orice serial interesant apare, cu zilele memorate perfect: luni - Family Guy, American Dad, The Cleveland Show; marti - House M.D., How I Met Your Mother, The Big Bang Theory; miercuri - V; vineri - Supernatural, The Mentalist si Fringe... In mare, ai prins ideea - acelasi cerc inchis si plictisitor, si rareori imi fac curaj sa caut lucruri interesante.

Revenind la ideea initiala, cred ca oamenii s-au plictisit si sufocat de internet si blogosfera. Chiar ieri am verificat profilul Lilitu, observand ca este printre cei care ma urmaresc, doar ca sa descopar o lista de urmaritori destul de mare, cu nume pe care nu le-am recunoscut. In mod logic, acestia, la randul lor, au si ei blogroll-uri mari, liste cu Followers si mai mari... si tot asa. Azi mi-am facut cont si pe Toateblogurile.ro - alta lovitura la ficatul ego-ului. Ai idee cat de multi oameni au blog? ...Eu mi-am facut una si, daca nu as fi citit (prin gratie divina sau -sper- talent) de indivizi ce pot fi numiti si personalitati, nici nu mi-as bate capul sa ofer spre citire (si-asa) minimul de elucubratii personale. Ma gandesc ca o parte din cei care se retrag din domeniu sunt descurajati de valurile de bloggeri noi care apar. Macar o parte, cei care nu afirma cu falsa modestie ca ei scriu pentru ei. Si eu am spus si am crezut asta, dar e absurd - daca scriam doar pentru mine, atunci ce rost ar fi avut sa pun prostia respectiva pe internet, s-o mediatizez, s-o sustin cu tot felul de teme cu pisici si gadget-uri atasate in meniu?

Scriem fiindca vrem sa fim "auziti". Majoritatea. Sunt si unii care-s curve si o fac pentru bani, chiar daca subiectul tratat pare, la prima vedere, unul nobil, iar cauza sustinuta una demna de atentie. Ii exclud pe astia - mi se par de prost gust, niste demagogi care, chiar daca pe parcurs sau la inceput credeau ce spuneau, si-au pierdut valoarea in momentul in care au incasat primul cec. Noi, restul, vrem sa spunem cuiva ce ne macina, ce ne obsedeaza, ce ne frustreaza sau ne incanta. Si da, suntem uneori demoralizati cand nu primim destule comentarii sau cand vedem pe altii cu propriile bloguri incarcate de countere si chat-uri si reclame colorate, si avem impresia ca suntem neinsemnati. Cu un asa val de scriitori, cand tot manelistul are senzatia ca e profund, cum sa nu iti faci valiza? ...Recomand experiment spre exemplificare: intra pe Google si scrie ceva gen "top bloguri romanesti". Intra si citeste o parte din primele 20, apoi analizeaza-le cum vrei tu! Daca vreunul din ei spune intr-adevar, la modul rational, artistic si / sau jurnalistic, ceva valoros, eu imi mananc coada.

Vreau sa fac o trimitere catre vechiul meu "amic" Cabral. Nu am absolut nimic de impartit cu el, il consider un monden ca oricare altul, ce nu ma da pe spate si nici nu ma enerveaza. Reclama insa ma scoate din sarite - "Vaaaai! Ce inteligent si profund e Cabral!"... Huh? Ma, tu te-ai lovit la ceas sau ce? Omul scrie -normal-. Este poate simbolul banalitatii in blogosfera! Cu toate astea, o mana de oameni ii ridica scriitura in slavi. De ce? La fel de bine il pot da exemplu pe prietenul Mircea Badea, care imi e extrem de drag pe sticla, dar ale carui contributii bloggeristice nu le pricep intotdeauna. Este nr.1 in topuri, dar nu spune nimic iesit din comun. De cele mai multe ori nu face decat sa sublinieze ce a spus in emisiune (sau ce urmeaza sa spuna).

Asadar, cu astfel de elemente perturbante, Marita Imparateasa si stimate cititor, cum dracu' sa nu sarim peste bord? ...Nu ma laud, dar stiu ca e un numar relativ mare de oameni ce ma citesc si sunt flatat si onorat de asta. Cum spuneam, sunt indivizi valorosi care ma considera destul de interesant incat sa-mi acorde cateva minute pentru a afla ce mai gandesc. Dar chiar si-asa, in momentele in care nu ma simt increzator, nu ma simt valoros si nici macar simpatic, cand sub articole scrie "0 comentarii" si cand telefonul nu a mai sunat de zile intregi, ma tem ca am fost abandonat si ca nici macar anonimii din spatele vizionarilor din counter nu sunt reali. Ma gandesc ca sunt altii mai putin norocosi ca mine (nu spun "talentati", fiindca nu ii includ in afirmatie din start), care nu au rezistenta mea. Cu problemele actuale, in criza asta ce pare sa fie din ce in ce mai intensa si mai vie, nu ma mira deloc ca unii renunta pur si simplu. Pacat de scriitura lor, de oamenii care le ofereau valoare citindu-i, de cauzele cavaleresti pentru care (presupun ca) luptau.

Din alt punct de vedere, vreau sa inchei intr-o nota pozitiva. Sunt si lucruri interesante, oameni simpatici, unii chiar talentati, care-si fac curaj si vin sa umple golurile lasate de veterani. Poate ca nu sunt la fel de buni ca predecesorii lor, dar invata si au potentialul necesar. Nu stiu daca e adevarat, dar vreau sa cred ca este. Nu putem decat sa speram, la fel ca si in cazul artistilor ce s-au stins unul dupa altul in ultimii ani... Dar avem voci tinere, ce vor sa cante, sa vorbeasca, sa recite si macar cei care au ramas ar trebui sa-i incurajeze. Englezii au o vorba: "the King is dead, long live the King!"

8 comentarii:

D. spunea...

Beib, cum vrei sa te sun, daca nu-ti cunosc programul de somn?? Si, sincer, stiind ca mi-am luat-o cand te-am trezit, nu prea mai risc: noi abia aseptam sa avem motiv de cearta :))

Si on-topic: sper sa nu-ti trazneasca sa renunti la blog [cel putin cat nu vei fi plecat], ca ma teleportez acolo si-ti dau una peste ceafa !! Chiar daca ar fi ultimul lucru pe care l-as face :P
Mi-e destul ca nu mai scrii nuvele.. [ok.. am inteles motivul intr-unul dintre articolele trecute; inca incerc sa-mi dau seama ce te-ar putea determina sa reiei..] asa ca n-am sa te las sa abandonezi SI blog-ul.
It's a promise.

D.

D. spunea...

PS: Faina melodia ;)

Tomcat83 spunea...

...Why would I get married when I have you acting like a wife? :)) Nu, nu renunt, stai linistita.

D. spunea...

Mda, ti-am mai zis ca noi s'tem ca un "long time married couple" =)) Se pare ca se tot verifica afirmatia :P

Stiu, n-ai cum :P Ti-e prea frica de mine =))
Kiddin' :P

D.

Madalina spunea...

Did you ever notice that after Monday and Tuesday the calendar says W T F??

Crede-ma, rutina ta mi se pare mai interesanta decat a mea.. Wanna trade places?

Tomcat83 spunea...

As face-o dar mi-e mila ca scufunzi vaporul. :))

Madalina spunea...

You are most probably right...

Mana spunea...

Știi, cineva care scria foarte interesant (avea și scriitură, avea și conținut original) mi-a spus clar de ce și-a închis blogul: Viața sa din offline a devenit, peste noapte, foarte bogată, motiv pentru care onlineul i s-a părut nesemnificativ. Mă întreb dacă nu cumva mulți dintre cei care au/întrețin bloguri încearcă, de fapt, să-și umplă un gol din offline... :) (Ei, nu-i pun în ecuație pe cei care încasează cecuri! La ei e clar că nu o compensare sufletească/emoțională caută, ci una materială!)