sâmbătă, 7 decembrie 2013

Toleranță pentru intoleranți

Dacă am vreo fațetă specifică, una nealterabilă, e aceea e că nu-mi pot ține gura; nu pot să tac atunci când știu că am dreptate și să trec cu vederea păreri neargumentate sau fondate pe precepte de-a dreptul idioate, chiar conștientizând că ar fi mai benefic (pentru mine) să ignor acel subiect. Probabil următoarele păreri vor genera și mai multă antipatie, dar... asta e.

În ultimele zile au avut loc tot soiul de decese: a început cu Brian Griffin, un personaj fictiv, dar la fel de viu precum orice alta vedetă TV, a continuat cu accidentul lui Paul Walker și (sper) s-a finalizat cu regretatul Nelson Mandela. Parcă întreaga săptămână a fost planificată și regizată, evenimentele desfășurându-se secvențial în ordinea importanței... Dar, în retrospecție, realizez că și reacția oamenilor față de cele întâmplate a fost, dacă nu pe măsura importanței lor, complet previzibilă.

De Brian nici n-are rost să vorbesc. Se plictisea Seth MacFarlane și s-a gândit să zdruncine puțin barca fanilor. Ba am înțeles chiar că săptămâna ce urmează, în următorul episod Family Guy, Brian revine. Deci... subiect închis. 

Cu accidentul lui Paul Walker am, în schimb, o problemă. Mă așteptam ca toți borduriștii să sară, să-l elogieze - ceea ce s-a și petrecut. Mă așteptam să vuiască Facebook-ul săptămâna asta, să-l jelească toți minorii și toate fufele, dar a fost aproape șocant faptul că s-a ajuns la scârboșenii de genul paginilor in memoriam / R.I.P. Paul Walker, adăugând încă un capitol seriei "Pentru un like în plus".

M-am întrebat: cine naiba a fost Paul Walker și ce a făcut de merită jelit de o planetă întreagă? Și fanii mi-au răspuns (doi dintre ei adică): Paul Walker nu a fost doar un actor de filme cu "mașini și pizde" (folosesc fix exprimarea lor); seria F&F este, în mare parte, despre familie și prietenie și respect, și noi am crescut cu ea, am învățat despre aceste concepte din filmele lui Walker. Okay atunci! Tot respectul pentru P.W. și abilitatea de a genera astfel de reacții nobile, dar înseamnă că ăia care-au scris scenariile, synopsis-urile și au făcut planul de marketing, ăia care au lucrat la trailere și la promovarea prin focus pe "mașini și pizde" (și explozii, îmi permit să adaug), habar n-aveau despre ce e vorba! A citit cineva genurile enumerate de IMDB. la care seria F&F este încadrată? Eu am făcut-o! Surpriză, surpriză... Dar descrierile celor șase filme? Căcat! A văzut cineva Tokio Drift? Adică pe bune!

Mi se pare ca halucinez - o serie de filme blockbuster a ajuns să fie considerată obiect educativ și tratată cu asemenea reverență... Mi se pare groaznic faptul că, deși P.W. a fost probabil un om decent și capabil de cele mai bune intenții, este ridicat la rangul de role model. Și sunt de-a dreptul contrariat de distorsiunea viziunii generației care-l idolatrizează acum mai mult ca niciodată, neprivindu-l ca pe un actor ce juca rolul unui polițist cu valori dubioase, care încalcă mai multe legi decât protejează, ci ca pe un erou. Nu mă înțelegeți greșit: cu mici excepții, mi-a plăcut și mie seria Fast & Furious. Nu îi contestă nimeni calitățile, dar mă refer strict la valoarea sa de entertainment. Educativ vorbind, aceste filme nu au  făcut decât să marească numărul de accidente în rândul puștanilor de bani gata, cu mașini scumpe. Se zice că de morți numai de bine, dar hai să nu ne căcăm pe noi - a murit un actor de filme de acțiune. Atât! Paul Walker s-a prefăcut că e șofer profesionist; nu a inventat apa caldă, nu a salvat orfani din incendii și nu a adus pacea în Orientul Mijlociu!

Și despre Mandela...

Am aflat că a încetat din viață probabil cu primele notificări pe care Facebook le-a făcut, fiindcă în România era ora 3 A.M. și cam toată comunitatea dormea. Și, spre rușinea mea, nu am zis nimic. Nu am avut curaj să vorbesc despre acest eveniment din teama generată de un segment de indivizi pe care am ajuns să-i urăsc: protestatarii de dragul protestului. Ăștia sunt imbecilii ăia cărora nu le convine nimic. Orice ai spune, orice ai vocaliza, orice ideologie ai urmări, ei nu sunt mulțumiți; sunt eternii Gigei Contra, care au impresia că fie nu ești destul de inteligent, fie ești, dar ai un caracter de curvă și tot ceea ce faci este ca să-ți fie ție bine. Sunt ăia care, indiferent de avertismentele meteo, se urcă pe acoperiș și se pișă împotriva vântului, doar așa, să-i vadă lumea cât sunt ei de rebeli...

Nu mi-am spus părerea despre decesul lui Mandela decât târziu, după-amiază, dorind să evit inevitabilele discuții. Am preferat să mă documentez mai întâi și, când am decis în sfârșit să vorbesc, am ales o metodă (credeam eu) neutră, formulându-mi regretul față de pierderea acestei personalități ce a fost numită "Omul Secolului" cât mai sincer și, în același timp, încercând o metodă educativă - cu link pe Wiki. Da, e adevărat că nu pot empatiza la un nivel atât de profund cu acest eveniment. Și da, nu l-am putut aprecia pe Mandela așa cum ar fi meritat. Dar cine poate? Cine, în afară de cei implicați in viața lui, e capabil să exprime un regret 100% sincer? Poate Morgan Freeman?

Și-atunci, ați spune, n-au ăia dreptate? Păi nu prea au. Eu n-am susținut că acest om a fost un model pentru mine sau că am suferit știind cu ce greutăți s-a confruntat el și populația de culoare din Africa de Sud. Am afirmat doar că a fost o valoare și, asemeni oricărui alt om important pentru planeta asta mizerabilă, este normal să i se recunoască acele calități ce l-au adus în atenția umanității.

V-ați căcat pe voi când a murit Steve Jobs! Pentru mine n-a însemnat nimic; nu am folosit produsele Apple niciodată și, prin bunăvoința universului, nici n-o s-o fac pentru că nu-mi plac. Nu m-a afectat personal pozitiv - singura tangență cu Jobs a fost prin hipsterii care-și etalează iPhoanele și Notebook-urile prin cafenele. Că a fost om bun? Okay! Și Walker a fost... sau așa am auzit. Dar m-a inspirat cumva? Nu. Absolut deloc. Chiar dacă s-a implicat în acte de caritate? Da, chiar și-așa, fiindcă atunci când ai miliarde de cheltuit, e un lucru de bun simț să ajuți. Nu l-am considerat un sfânt și nu suportă comparație cu Nelson Mandela.

Mă calcă pe nervi chestia asta. Am ajuns să ne fie rușine să recunoaștem că un om merită să fie omagiat. Am ajuns să ne ascundem aprecierea și admirația, fiindcă o mână de cretini ne strică mojo-ul și ne atacă imaginea (da, din nefericire sunt persoană publică). Deci ce facem cu ăștia? Cum îi tratăm? Sunt aceiași indivizi care se intitulează cetățeni ai planetei, care se dau evoluați, care o ard anti-rasism, anti-xenofobie, anti-intolerață. Sunt ipocriții autodenumiți intelectuali, care-ar suge o duzină de penisuri numai să se audă că ei susțin drepturile fundamentale ale omului. Sunt viermii care-și ocupă timpul căutând cauze pentru care să lupte fiindcă nu simt nimic pentru nimic, fiindcă, de fapt, sunt incapabili să rezoneze cu tragediile profunde! Să ne chinuim să le explicăm care e diferența între a jeli un Justin Bieber și a atrage atenția despre un Stephen King (Doamne-ferește!)? Oare pot pricepe? Mai încerc o dată, pacifist, poate funcționează:


Adăugire: Radu Fulga a încercat să lase un comentariu, dar se pare că e prea mult pentru blogger.com. Mi-a plăcut atât de mult fiind exact pe subiect și punctând poate mai bine decât mine pe subiect, încât am decis să-l postez aici, ca adăugire pentru articol:


Cheers Motane (a nu se confunda cu "hello Kitty" )

Am de zis si eu parerea mea despre situatia discutata.

Pe Walker mi se pare normal sa-l regrete lumea. Unii mai mult (poate familia si prietenii ar fi normal) iar altii mai putin. Eu personal aproape ca regret faptul ca in urmatoare 28 de filme fast&furious va fi cautat alt personaj blond in locul lui si in alte filme nu va avea ocazia sa devina un actor mai interesant cu roluri mai consistente. Sa nu uitam ca si alti actori au inceput (si continuat) cu roluri de genul asta iar in timp s-au mai perfectionat si diversificat. Dar evident e vorba de un regret destul de mic in termeni obiectivi. Si provine exclusiv din faptul ca e vorba de un tip tanar care isi facea treaba destul de bine si care se pare ca a avut ghinion, nefiind el la volan. Cam atat cu regretul. Nu e cazul sa exageram si este deplasat sa ne vaicarim cu toti ca am ramas fara model in viata. Personajul lui din film va ramane aproximativ forever la dispozitia publicului amator de modele in viata luate din film, iar asta e intr-adevar meritul celor care au scris si regizat si abia mai apoi al actorului. Sa nu uitam de costumiera si make-up artists A! Si sunetistul... ca sa se inteleaga ce tot zice el... si omu' cu luminile care i-a dat un aer misterios sau bland in functie de indicatiile strigate de regizor. Uitam de cameraman si cei de la montaj care au stiut sa-l ia in cadru expresiv, sa nu para doar un film cu telefonul si sa nu carecumva sa nu ne impresioneze. Ar mai fi popcornul si sucul care ne-au facilitat buna dispozitie necesara urmaririi actiunii lui pe ecran si evident anturajul cu care am vizionat filmele si am comentat faptele zugravite in acestea. Nici nu mai are rost sa mentionez ISP-ul si anumite site-uri de torrenti care s-au dovedit indispensabile propovaduirii mesajului pozitiv transmis de Paul Walker. In orice caz numai lucruri de bine si chiar daca diluate in harmalaia asta de lume, totusi cunoscute cat-de-cat si apreciate la justa lor masura. (cum ar zice americanu' "acknowledgement")

Despre Nelson Mandela e vorba de cu totul altceva. Eu personal nu-l regret. Si asa ar trebui sa faci si tu si orice om decent si cu bun simt de pe planeta asta. Sa explic, pentru ca simt ca e cazul Eu ma bucur ca a ajuns sa traiasca pana la varsta la care a murit si ma bucur ca a reusit sa insemne ceva real pentru omenire si ca povestea lui a devenit o poveste pozitiva si frumoasa in decursul vietii lui. Nu regret. Si nici nu regret moartea lui la 95 de ani. Multa lume si-ar dori sa moara sau sa traiasca (depinde cum vrei sa zici) la 95 de ani cu o viata plina de lucruri temeinice in spate. Mandela trebuie sarbatorit si luat ca exemplu in anumite aspecte. Nu trebuie idolatrizat, ci tratat ca un exemplu de umanitate si conduita morala politica. Pentru omul Nelson Mandela drumul (lung de aproape un secol) s-a oprit in 2013 dar ideea Mandela ramane pentru viitor la fel de vie ca si acum 50 de ani. Acum depinde exclusiv de noi, restul omenirii. Deci ma bucur ca a trait atat si ca s-a dus de pe lumea asta dupa ce a apucat sa vada ca nu a luptat in zadar. Altii nu au fost asa de binecuvantati. Si nu trebuie sa ne suparam ca unii din oameni nu au suficienta minte sa cunoasca lucruri mai profunde decat ce vine pe la reclamele tv sau in videoclipuri. (Vorba ta, imi permit sa adaug si explozii) Trebuie doar sa observam ca asa este si sa incercam sa luam in considerare asta. La urma urmei ce-ar fi facut Mandela cu astfel de oameni? Ca de pleznit peste fata sigur nu s-ar fi apucat, desi unii parca sunt facuti special pentru asa ceva Dar serios.. un om ca Mandela cum ar fi procedat cu oamenii astia? Ca nu sunt putini. Steve Jobs a fost transformat intr-un fel de simbol al unui brand si practic impactul mortii sale a survenit pe fondul imaginii extrem de puternic mediatizate dar si strasnic conturate a firmei Apple. E de considerat faptul ca Apple nu a disparut odata cu Jobs uimitor, nu ?? Dar totodata trebuie recunoscut ca Jobs si cu echipa lui au consolidat in timp identitatea asta puternica prin strategii ca multi altii, e adevarat, dar mai ales prin inovatii si produse. Nu e vorba doar de o politica excelenta a calitatii produsului ci si de o manipulare solida a dorintelor si aspiratiilor publicului larg. A se observa ca nu e vorba de necesitati si de utilitate in mod special (desi ocazional rezulta si astea.. vezi seria Power Mac si tot ce se produce cu softuri si hardwere apple, de la muzica, proiectare, arta, pana promovarea imaginii lui Mandela si chiar productia filmelor in care apare Walker, etc). In fine.. Job trebuie apreciat ca standard valoric in cariera si ca seriozitate in abordarea propriilor vise si planuri de viitor, mai ales cand te pomenesti ca viitorul nu e asa de lung cum ai sperat. E de invatat de la Jobs, dar nici aici nu e cazul sa-l idolatrizam. In schimb pe Brian trebuie obligatoriu sa-l idolatrizam. Daca pe el nu, atunci chiar nu a mai ramas nimeni !! Si in legatura cu moartea lui nu am de spus decat ca idiotii uita ca Meg si Peter de exemplu isi taie capu sau ard de vii de vreo 4-5 ori intr-un an si la inceputul fiecarui episod o iau de la capat. Este destul de simpla explicatia... sunt facuti cu carioca pe hartie in cel mai bun caz!!! And with that bombshell it's time to end

Freee freeeee free Nelson Mandeeelaaa !!!!

Niciun comentariu: