marți, 6 ianuarie 2009

Am un prieten...



Am un prieten real, mai putin imaginar si mai mult imaginativ. Ii plac gusturile fine, nu neaparat scumpe, fiindca nu valoreaza doi lei. Si totusi, are doua miliarde. Din punct de vedere estetic este nul, dar infinit ca si prezenta. Este un boem si un avar convins, deci un mare ipocrit. Il iubesc pentru ca este atat de nestatornic in ceea ce spune, face si este, dar mai ales pentru ceea ce nu este.

Stiu ca nu ai inteles mai nimic din ceea ce am spus fiindca probabil nu ai un astfel de prieten. In cel mai bun caz, s-ar putea sa-l cunosti, sa-l urasti sau sa-l ignori. Este genul de persoana care te face sa crezi ca ai spus un adevar suprem, pe care are de gand sa-l foloseasca in rezolvarea problemelor personale, dar care a uitat tot in momentul in care iese pe usa. Pana deunazi ma intrebam de ce fac oamenii astfel de lucruri, cand in aparenta nu exista nici un motiv destul de bun. Ieri am aflat...

Oamenii mint. Oamenii spun atat de multe cacaturi incat incep sa le creada si se simt chiar ofensati daca le dovedesti asta. Nu ma exclud; inca mai sunt macinat de o amintire amara de prin clasa a 5-a. Eram intr-o tabara de vara si un prieten i-a spus fetei pe care o placeam (cu mine de fata) ca m-am indragostit de ea. Am negat cu multa hotarare si m-am inrosit ca un rac. Pentru lipsa mea de maturitate m-am ales cu o bataie pe umar si o mare dezamagire, tipa "combinandu-se" cu un alt baiat... M-am intrebat mereu ce s-ar fi intamplat daca as fi spus adevarul.

Revenind la subiect, e absolut minunata descoperirea mea. Sunt extrem de mandru de ea si de zece ori mai fericit pentru ca imi pot pune in aplicare, in sfarsit, gandirea si in alte circumstante decat examene sau proiecte. Asadar, din momentul de fata, am hotarat sa ma joc de-a Toma Necredinciosu' si sa banuiesc pe toata lumea ca minte. Nu numai ca este extrem de amuzant sa incerc sa descopar cauzele si adevarul, dar este si foarte valid. Este foarte probabil sa (imi) rezolv multe probleme actionand asa.

Sunt un tip foarte logic, dar irational. Ma enervez extrem de repede si sunt condus de impulsuri. Sunt vicios, rautacios si rece. Ma scot din sarite, in mod egal, toate defectele umane si, in acelasi timp, iesind la iveala, pe rand le consider "lucrul pe care-l urasc cel mai tare". Sunt vindicativ, genial si nebun. Am nevoie de atentie ca de aer, de confirmare si adulare, si o sa te plesnesc fara sa clipesc atunci cand ai inceput sa ma plictisesti. De asemenea, sunt un mincinos notoriu!
Hai sa ne jucam. Spune-mi cu ce te-am mintit! ...Si la multi ani.


9 comentarii:

Anonim spunea...

Uite o intrebare: cum simti fata de propriile tale defecte? Si pe alea le urasti, pe rand, "cel mai tare", sau ti le tolerezi pur si simplu, gandindu-te ca la tine "nu se pune"?

Tomcat83 spunea...

Eu pun intrebarile. Esti descalificata pentru ca nu ai respectat regulile. NEXT!

Anonim spunea...

:)) Foarte interesanta maniera agresiva de evitare a raspunsului. Nu-i nimic. Te inteleg. Esti iertat si de data asta . :)

Anonim spunea...

normal ca exista minciuna. mintim si inconstient, pentru plierea pe varii situatii, fiind ferm convinsi ca suntem intacti dp asta dv. nu cred ca a demontat cineva chestia asta, deci nu vad de ce abia acum ai revelatia asta. si chiar si asa, de ce sa-ti pierzi viata in singuratate judecand slabiciunea altora ? eu cred ca slabiciunea ta, si anume asta, e mult mai acuta decat cea de a privi jocul natural al ipocriziei.

Anonim spunea...

edit : decat jocul natural al ipocriziei.

Tomcat83 spunea...

E foarte misto ca dupa ce ti-am spus sa recitesti ce am scris si anume paragraful in care imi recunosc defectele, tot eu sunt cel care evita raspunsul.

Nu am multi cititori, dar nu vreau sa ii plictisesc pe cei care intr-adevar ma citesc cu discutii si probleme intime. O sa scriu special despre asta. Puteti sa va abtineti de la comentarii sau pot sa le moderez, alegerea e a voastra. Cum spuneam, EU fac regulile.

Anonim spunea...

nu iti comentez blogul pentru a-mi fi citite mie comentariile de vizitatorii tai, ci pentru a-ti transmite tie o idee. poti sa le stergi dupa ce le citesti sau sa nu le citesti deloc, prea putin ma intereseaza. comentariul meu era un semn de exclamare apropo de ce intuiesc eu ca ti se intampla, si a fost exprimat la modul foarte sincer. il poti lua ca atare sau drept un "atac plin de ipocrizie si minciuna", dar intentiile mele sunt foarte departe de varianta 2.

Tomcat83 spunea...

Intentiile tale nu ma intereseaza. Nici parerile, nici tu in general. Motiv pentru care ai ignore pe Yahoo si nu esti binevenita aici sau alt loc'sor din viata mea. Poti sa intelegi asta si sa taci, daca tot tii cu tot dinadinsul sa ma citesti, sau poti sa comentezi in continuare (lucru la care ma si astept, avand in vedere antecedentele), caz in care o sa le sterg. Sper ca am fost destul de clar.

Anonim spunea...

Un mincinos n-ar recunoaste ca minte, ar spune ca este sincer.
Dar daca o afirmatie este falsa nu pot presupune ca minti in legatura cu orice? De exemplu minunata "descoperire" pare doar o tentativa de a ma imita. Imi furi ideile si le folosesti cu drept de autor?
But hei! It's ok. Everybody lies. I don't ask why, I just assume they all do. It's a basic truth of
the human condition that everybody lies. The only variable is about what.
Dr. Gregory House