miercuri, 5 iunie 2013

Despre Curve



Azi discutăm despre curve. De fapt, eu vorbesc, iar voi sunteți atenți, că o să fie unul din subiectele de la teză, așa că e recomandat să vă luați notițe. 

Îmi plac curvele.

Înainte de toate trebuie specificat că prin “curve” mă refer strict la femeile care fac sex pe bani și, când zic “plac”, vreau să zic că agreez sau îmi sunt simpatice.  Nu am apelat la serviciile lor în viața mea și nici nu intenționez s-o fac vreodată. Dacă nu ai cocoașă, poți articula două fraze și nu arăți precum prepuțul lui Iliescu (nu știu cum arată, dar nu cred că-i prea atrăgător), nu ai de ce să apelezi la prostituție. “Bine,” o să zici, “dar tu ești marinar!” Și atunci o să-ți fut una peste ceafă, fiindcă iar ai uitat diferența dintre frecător de punte și frecător de mentă pe punte; eu sunt ofițer. Diferență mare. Dar, te rog, continuă-ți ideea. “Ceea ce voiam să vă întreb, domnule ofițer…” Așa e mai bine. Ascult. “Este: cum puteți să spuneți asta? Doar sunteți plecat 4 luni! Nu vi se usucă  sperma-n...?”Și eu îți zic: prietene, doar fiindcă simți o nevoie pur animalică, nu înseamnă că trebuie să și faci ceva în legatură cu asta. Că nu ești un animal care ascultă doar de instinct, ci om cu presupusă rațiune si control. Am colegi, în special aștia mai bătrâni, care-și înșeală nevestele cu o ușurință fantastică, probabil speriați că in curând o să-și piardă erecția. Că deh! Oameni sunt, nevoi au. Căcat! Dacă nu poți să te abții 2 luni (că ei atât au contractul)… Nu. Nici nu vreau să intru-n subiect. Că pot foarte bine să se abțină, dar nu vor și găsesc orice scuză ca să intre-n primul bordel. Unul mi-a citat inclusiv din Biblie, motivând că navigatorii au dezlegare la curve… Să moară mă-ta-n chinuri, cât de penibil poți fi…

Deci curvele. Astea-mi plac fiindcă sunt deștepte și true. Astea sunt sincere cu ele însele și au făcut mai multă introspecție decât generații întregi de absolvenți ai Academiei. Ele știu că-s curve, știu că și-o trag pe bani, știu că nu vor mai mult de la viață… momentan. Din nou: mă refer la prostituata de pe centură sau aia de lux, care știe una și bună – Sex. Pe. Bani. 20$, jiggy-jiggy, me love you long time. Știi la ce sp te altepți de la o astfel de femeie și ce să păzești: sănătatea și orice obiect destul de mic încât să-i încapă în poșetă. 

Nu e mai mult de zis despre ele fiindcă, așa cum zicea și Johnny Depp prin nemuritorul lui căpitan Sparrow: “Poți să ai mereu încredere într-un om necinstit să fie necinstit. Cu ăia cinstiți trebuie să fi atent.” Și așa ajungem la restul femeilor care sunt etichetate curve – ba chiar am putea face o paralelă către unii bărbați, dar azi mă simt mai misogin dintr-un anumit motiv și rămân pe traseu.

Curva de club e cea mai josnică formă de viață de sex feminin. O urăsc cu pasiune, mai rău decât pe pițipoanca de mahala. Asta din urmă măcar e proasta și o știe – i-o zice gelatul ei în fiecare zi și, dacă uită, îi reamintește cu un cap în gură și un pumn în țâță. N-are cum să uite totuși fiindcă, așa fardată-n panda cum e, se vede zilnic în oglindă și ține minte. Știe că e tâmpă și de căcat, și-și acceptă condiția. Mai are și mintea scurtă, că uită ce scârboasă e viața când o scoate agariciul ei la vreo nuntă; își scoate pantofii, fute o manea pe masă și e fericită. 

Cu târfa semidoctă, cu facultate (de obicei ceva simplu: Litere gen), e altă problemă. E genul de gagică pe care-o găsești prin birouri lucrând ca secretară sau “asistentă” și, în ciuda ideii generale că i-o suge șefului zilnic, e atât de plină de ea încât chiar își impune standarde și mimează profesionalism. Na, să nu fiu porc și să-i recunosc bruma de moralitate… Cu toate că n-o prea ajută. Ea nu refuză să presteze-o felație fiindcă vrea să-și construiască o carieră pe ce are în cap (fiindcă nu gândește mai departe de vineri seara), ci din orgoliu. 

E nasol cu genul ăsta de curvă fiindcă are impresia că este un exemplar superior. E tipul de femeie care-o arde prin cluburi de bășini, îmbracată ca ultima traseista în imitații ieftine de haine ale unor designeri cunoscuți, cu un pahar (același, toată noaptea) de ceva ieftin în mână, dar ducându-l la buze de parca-ar sorbi smegma lu’ Alex Velea și-are gust de nectar și ambrozie. Nu vorbește că n-are ce și, chiar dacă ar vrea, în localurile prin care-o găsești, volumul  muzicii este mult peste un nivel decent, la care se poate purta o conversație. Mai are-un motiv: dă bine. E bazată, blazată, “mai superioară” decât “panarama aia” și, evident, nu se uită la tine nici dacă invârți cheile de la Ferrari pe degete (nu fiindcă nu e interesată, ci fiindcă vrea ca TU să te bagi în seamă cu o zeiță ca ea). 

Punem pauză și aducem lămuriri, fiindcă sigur e vreun raton futos prin public și-l mănâncă coaiele să-mi zică: “Păi da, bă, că ești tu un labagiu frustrat și urât, și nu se uită alea la tine nici dacă le plătești. De-aia te iei de ele!” În primul rând, ejti prost. În al doilea rând, mă iau de ele din alt motiv: nu-s sincere. Nu zic “mă fut fiindcă Ionel îmi cumpără sandale de stripperiță”, ci au impresia că sunt niște prețioase inteligente și pragmatice. Nu. Sunt doar niște curve amatoare, pe care tu, ratonule, le-ai “agațat” cu vrăjeală ieftină și-un pahar de vin, doar fiindcă se termina noaptea și n-au reusit să atragă un posesor de mașină nemțească. Și le duci acasă în Skoda ta Felicia, cumpărată în leasing pe firma lu’ tactu’, și faci sex prost cu ele (că-s și varză-n pat – pe încercate și testate!) și ai impresia că ești centaur.

Un alt motiv pentru care le-aș aduna pe toate într-un container și le-aș livra  unor baieși veseli de prin Africa este că mă agasează. Mă agasează privirea aia scârbită, de parcă au mâncat căcat cu forța, de parcă le-a flegmat barmanul în suc, de parcă au venit în club din obligație și nu le face plăcere să fie acolo. Nu dansează, nu vorbesc, nu zâmbesc. Restul sunt niște bășini ofilite, niște țărani fără gust, iar eu în mod special fiindcă nici măcar un costum la mâna a doua n-am pus pe mine. Alt căcat pur românesc care s-a întipărit în “educația” animalului de party: în club se merge la costum. Așa… și la birou în șlapi? Și la mă-ta la parastas în kilt! Dacă treci pe lângă ele și, ferească Sfântu’, le atingi, sunt atât de deranjate de parcă le-a înțepat un boschetar cu un ac infectat cu hepatită C. 

Atitudinea de “Cum mă, jegosule, îți permiți să respiri aerul meu?” mă calcă maxim pe nervi. Ar trebui ca anumite cluburi să aibă o politică specială prin care să-ti permită să le fuți una direct în muia super-fardată, cu tenul descărnat de la atîta faină aruncată generos pe el înca de la 13 ani. Și de ce zic asta? Fiindcă ăsta e unul din motivele pentru care am părăsit Constanța: au acaparat tot. Și știi ce? N-ar fi o problemă, că nu toate-s nașpa și mai bucura ochiul. Noh, măcar la întuneric, că mi-ar fi frică s-o vad pe zi… Da’ cu fusta aia care-I mai mult curea și decolteul pînă-n buric, în bezna și puțin aburit, nu mă sâcâie așa de tare. Dar!

.       Ai venit în clubul (singurul din oraș) în care nu mi-e lehamite să vin, fiindcă-s oameni relativ normali, unii boemi, alții pseudo-hipsteri, alții rockeri de-a dreptul, unde se ascultă muzică mișto și pot să dansez pe ea (da, mai facem și d-astea), unde nu-s cefălăi care înțepenesc două ore în fotolii sugând din Jack cu Red Bull, unde nu-s metrosexuali deghizați în curcubeu să-mi fută urechile cu fluiere și ochii cu brățări fosforescente, unde nu ești tu, să mă privești vomitiv, ca babele alea chioare când intru-n biserică. De fapt, de asta nici nu mai intru. Dar aici, aș vrea, fiindcă-i clubul meu, iar locul tău e în celelalte două duzini. Da’ nu… Tu vii aici fiindcă ți se pare interesant. Fiindcă, dacă vin oameni aici, înseamnă că poa’ să te vadă și fiindcă arați că ai curaj găștii tale de pizde ipocrite recunoscând că ție, de fapt, îți place și AC/DC și Aerosmith “că nu e hard”, și că “vai, fată, m-am săturat de aceleași fețe și aceeași muzică pe care-o auzi peste tot”.
2.     
         Îmi ocupi locul. Te postezi la bar și o freci acolo toată noaptea, abia mișcând din cap și șolduri, fără să scoți o vorbă, fără să te adaptezi la peisaj și fără să te distrezi. Că nu te distrezi! Nici în celelalte cluburi nu te distrai, da’ dacă așa cere convenția socială, să te agațe Nelu în fiecare weekend fiindcă și el se conformează muismului epocal și anume “să ai masa în club”... Mă piș pe masă, pe canapea și pe orice altă formă de mobilier crezi tu că ai nevoie ca să te simți bine. Și nici măcar nu te simți. Ia, mai bine, nu mai consuma din Radleru’ meu ieftin, și du-te-n morții mă-tii înapoi de unde-ai venit, să-ți cumpere Johnny Bravo de Colentina niște cocktailuri proaste la prețuri cvadruple.

       
    Pe lângă faptul că devine incomod și greu de circulat / dansat la mine-n peșteră, că de! trebuie să îmi blochezi accesul la alcool, aduci și argumentul suprem pentru care meriți să-ți defajez scăfârlia ca pe o minge de fotbal: atragi cocalari! Mirel și Dorel (dar care-și zic Giani si Coco, că știu și ei ce nume de căcat au), băjeți de băjeți, cu muschiuleț pe ei și cămașa bine prinsă-n cravată (ca să-I poți sugruma mai ușor), o ard ei finutz prin Bellagio sau Fratelli (mai penale și cocalaristice nume nici eu nu puteam inventa!) și, în ciuda activității cerebrale limitate și inhibate, au o revelație: tu și gașca ta de cretinoide nu sunteți acolo. Și Mirel scoate iPhone-ul și te caută la status pe FB și vede pe unde o arzi tu în seara asta. Normal, îl ia pe Dorel de braț și-i zice: “Coae, astea e prin Doors. Hai și noi să ne râdem de roackeri.” Și ghici cine pula mea apare pe-acolo, cu zâmbete arogante pe muian, mimând ca și lor le place atmosfera și muzica, și îți mărturisește că mai trece și ei pe-acolo din când în când, da’ cam nașpete rocărițele, nu așa finuțe ca tine.

Și uite-așa, încet și sigur, precum melcii când bagă un 69, cluburile astea se închid și se redeschid, abordând o temă nouă. De fapt, același rahat de temă pe care o au TOATE celelalte, fiindcă studiind piața și procentul cocalari / oameni decenți, patronul se gândește că e mai profitabil să renoveze și să schimbe DJ-ul. Și uite-așa, resemnat ca puța epuizată de pițifelnic după primul număr.  trebuie să-mi găsesc eu alt club. Sau alt oraș. Așadar sper să muriți toate de cea mai groaznică  și incurabilă BTS, care să vă devoreze depoul de puli pe care-l numiți vagin. Vouă și tuturor facocerbilor clubări la costum.
P.S. Azi n-am pus atâtea poze că nu mă țin balamelele și nu vreau să murdăresc monitorul cu flegme involuntare pe fețe de borduriste.

Niciun comentariu: